De Ziua Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), arie naturală protejată recunoscută la nivel internațional, caravana Delta lui Ivan, organizată în cadrul festivalului Ivan Patzaichin-Rowmania, parcurge primul traseu de turism lent autorizat în Rezervație.
La caravana care a plecat duminică din Tulcea participă aproape 90 de persoane, inclusiv copii, amatoare de mișcare în aer liber, care parcurg cei aproape 50 de kilometri ai traseului Delta lui Ivan pe apă, în bărci fără motoare, pe traseu fiind amenajate două puncte de înnoptare în care sunt amplasate și instalații realizate de artiști români și din străinătate.
‘Particip alături de familie la această caravană pentru că este un vis al nostru de când era Ivan printre noi. Și acum este printre noi, iar caravana este o modalitate de a retrăi experiențele trăite alături de marele Ivan. Nu am mai fost de peste 10 ani, deși am lucrat cu Administrația RBDD, cu asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, așa că sunt curios să o revăd după zece ani’, a declarat pentru AGERPRES președintele Asociației de Ecoturism din România, Andrei Blumer, participant la caravană, înainte de plecarea pe traseu.
De altfel, faptul că Ziua RBDD coincide cu desfășurarea caravanei a fost apreciat de guvernatorul Rezervației, Bogdan Bulete, drept cel mai potrivit mod de a sărbători Delta.
‘Anul acesta, facem 35 de ani de existență de protejat delta, împreună cu comunitățile, pentru că asta era și credința lui Ivan, prima dată a existat omul din Deltă care nu a avut nevoie de instituții publice și, din bun-simț, știa foarte bine când să pescuiască și când nu, dar și cum să aibă grijă de ecosistemul fragil din Deltă. Ivan Patzaichin înseamnă tradiție în primul rând și înseamnă respectarea valorilor pentru comunitate. Faptul că această caravană coincide cu Ziua Rezervației mi se pare cel mai bun mod de a sărbători Delta’, a declarat guvernatorul Rezervației, Bogdan Bulete, în timpul deschiderii festivalul Ivan Patzaichin-Rowmania.
Festivalul a început cu Târgul punctelor gastronomice locale, unii dintre participanți fiind subiecte ale unor filme documentare prezentate în cadrul evenimentului.
‘Anul acesta am produs opt filme documentare de câte zece minute despre opt puncte de gastronomie locală care au primit de ‘Custode de tradiție creativă’, un concept al asociației Ivan Patzaichin-Mila 23 și al platformei România tradițiilor creative, iar unii dintre ei au fost și în târg. Sunt cei care dau gust fiecărei regiuni din România, iar punctul de gastronomie locală, o idee plecată de aici, din Deltă, datorită lui Ivan, astăzi se găsește în 600 de locuri din toată țara’, a precizat vicepreședintele asociației Ivan Patzaichin-Mila 23 (IP-M23), Teodor Frolu.
Pe lângă parada bărcilor cu vâsle, printre care și un cin specific apelor din zona Făgărașului, recitaluri de muzică lipovenească, discursuri ale autorităților și concerte, deschiderea oficială a festivalului Ivan Patzaichin-Rowmania a inclus, pentru prima dată, un spectacol de teatru ‘Iona’, regizat de Lari Giorgescu.
‘Tata era un mare iubitor de teatru. A fost tot timpul în sălile de teatru. Mergeam cu tata la spectacole și stăteam pe scări, pentru că nu mai existau bilete cu locuri. Da, așa se întâmpla pe vremea lui Ceaușescu. Cred că acest spectacol a fost foarte apreciat de tatăl meu, de acolo unde este’, a afirmat președinta asociației IP-M23, Ivona Potzaichin-Rusu.
Publicul a apreciat spectacolul de teatru.
‘Eu învăț la Liceul de artă și am studiat foarte mult despre teatrul acesta de stradă și mi se pare un lucru super-complicat. Pe lângă faptul că rolul este foarte greu, faptul că au putut să-l joace în aer liber a fost ‘uau’. Merită toate aprecierile’, a afirmat unul dintre spectatori, Ioana C.
A doua zi a festivalului Ivan Patzaichin-Mila 23 a început, pe faleza Dunării din Tulcea, cu o nouă sesiune de lucru în cadrul proiectului inițiat de asociația IP-M23, prin care copii din șase localități din deltă vor realiza ecomonografii.
‘Am vrut să-i aducem pe copii împreună. Acesta e motivul pentru care am organizat o tabără. După cum ați văzut, ei nici nu știu numele altor localități din deltă, ceea ce nouă ni se pare un lucru care trebuie corectat, pentru că Delta funcționează ca un întreg. E mult mai interesant să știi care sunt diferențele dintre localități, unde sunt lucrurile interesante și atunci am vrut să-i punem împreună’, a afirmat coordonatoarea proiectului ‘Ecomonografii’, reprezentantă a asociației IP-M23, Alina Jantea.
Proiectul este finanțat prin intermediul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Directorul Direcției de comunicare, Mihai Drăgan, a menționat că proiectul, care include trei școli din deltă afiliate UNESCO, se poate replica la nivel național, în condițiile în care prin intermediul lui cei mici pot învăța despre comunități, despre natură și cum să lucreze împreună.
‘Este un proiect finanțat de Administrația Fondului de Mediu, în cadrul unui apel de proiecte unde au concurat foarte mult organizații neguvernamentale. Este un proiect de educație ecologică foarte important pentru noi, fiindcă se adresează unui public țintă esențial pentru noi, copiii din comunitățile din Delta Dunării. Fără comunitățile din Deltă și fără ca acestea să-și cunoască și iubească tradiția, Delta Dunării nu are cum să meargă înainte și am putea pierde elemente care ne definesc acum’, a declarat reprezentantul MMAP, Mihai Drăgan.
Proiectul se află în atenția Comisiei naționale pentru UNESCO, entitate care urmează să-l prezinte în rețeaua școlară din România ca model de bună practică, dar și în celelalte școli afiliate UNESCO.
‘Noi vom prelua proiectul și-l vom prezenta școlilor UNESCO și vrem să prezentăm aceste proiecte din România și pe plan internațional, pentru că noi avem relații cu toate comisiile naționale din țările membre UNESCO și am vrea să devenim prezenți și în această zonă. Este un proiect care dezvoltă nu doar școala, ci și comunicarea dintre școlile din sate diferite din aceeași zonă’, a precizat experta din cadrul Comisiei naționale a României pentru UNESCO, Anca Roxana Constantin.
Atelierele interactive pentru copii, desfășurate pe faleza Ivan Patzaichin, au fost urmate de concursul de vâslit Rowmania, faza locală și cea națională fiind câștigate de echipajul Pescarii Dunării, format din persoane din județele Tulcea și Brăila.
‘Ne-am luat acest nume ca să fim în ton cu Tulcea. Indiferent că suntem din Tulcea sau Brăila, avem Dunărea asta frumoasă. Toți sunt sportivi și am vorbit cu ei la competițiile naționale pentru a participa la festival’, a spus antrenorul CSM Brăila și al echipei câștigătoare, Gheorghe Constantinov.
În timpul concursului desfășurat pe lacul Ciuperca, președinta asociației IP-M23, Ivona Potzaichin-Rusu, și-a amintit că a participat alături de tatăl ei la această competiție.
‘Cred că la prima sau la a doua ediție, am făcut echipă cu fetele de la Mila 23. Ne numeam ‘Fetele lui Ivan’. A fost o experiență super, dar noi, fetele, nu am avut forța bărbaților. Pentru noi, oricum, a fost o bucurie. Oricând aș intra în barcă, dar mi-e teamă totuși să nu se interpreteze că favorizez pe unii sau pe alții, indiferent de rezultatul cursei’, a spus Ivona Potzaichin-Rusu.
În paralel, la Târgul punctelor gastronomice locale au avut loc proiecții de filme în cadrul retrospectivei Festivalului internațional de film independent Anonimul și dezbaterea ‘Ce și cum vom mânca în 2035: reziliența climatică a hranei și obiceiuri alimentare în următorul deceniu’, organizată în cadrul Pactului Climatic European. La dezbatere au participat atât reprezentanți ai unor companii internaționale, mici producători, dar și specialiști în legislație europeană care au vorbit despre actele normative și schimbările climatice, reprezentanta Comisiei naționale pentru UNESCO, Anca Constantin atrăgând atenția că politicile publice, inclusiv cele din domeniul hranei, sunt făcute de societatea civilă reprezentată legal și prezentând oportunitățile oferite de organizația internațională atât pentru firmele private, cât și pentru asociațiile neguvernamentale.
Seara lui Ivan, acțiune inclusă în festival după moartea lui Ivan Patzaichin, i-a adus în fața publicului pe prietenii acestuia într-o dezbatere pe tema prezenței lui la Jocurile Olimpice de la Moscova, în 1980 – Toma Simionov, Vasile Tomoiagă, Agafia Constantin, Nicușor Eșanu și Cătălin Cârnu.
‘Acum 15 ani, făcusem asociația Vasile Tomoiagă, Ivan făcuse la rândul lui asociația care-i poartă numele și discutam atunci să facem Apele unite ale României (fosta denumire a caravanei Delta lui Ivan – n.r.), dar i-am spus că nu am prea mult timp, fiind în activitate. Eu am inițiat un proiect de promovare a imaginii României prin Maramureșul istoric. Discutam atunci, de fapt, despre un proiect de promovare a ceea ce suntem noi, pentru că provenim din zone cu valori cultural-tradiționale care trebuie transmise mai departe. (…) Am venit de multe ori în deltă și înainte de 1989 (anul căderii regimului comunist – n.r.), și după aceea, iar Delta e diferită. Îmi aduc aminte că de aici (Tulcea, n.red.) până la MIla 23 am făcut vreo cinci ore. Am mers până într-un loc, apoi cu barca cu vâsle. Era o aventură atunci, pentru că noi am venit și într-un fel de minivacanță, nu eram presați de timp’, și-a amintit Vasile Tomoiagă, campion mondial și vicecampion olimpic la canotaj.
Caravana Delta lui Ivan, acțiune inclusă în cadrul festivalului, se va încheia marți seara, la Mila 23, la Centrul de inovare comunitară Ivan Patzaichin, cu un spectacol muzical-tradițional al muzeului.
Festivalul Ivan Patzaichin-Rowmania are ca obiectiv promovarea Tulcei, a Deltei Dunării și a patrimoniului hidrografic românesc, în contextul preocupărilor constante ale lui Ivan Patzaichin și ale asociației IP-M23 de a atrage atenția asupra protejării Deltei și a patrimoniului său cultural și natural.
Evenimentul este organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, împreună cu Consiliul Județean și Primăria municipiului Tulcea, cu sprijinul unor sponsori. AGERPRES
Foto: LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO